Generalul Kostyal a fost acuzat de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice în anii ’70 - ’80. Ajuns la vârsta de 91 de ani, el vorbeşte despre colaborarea cu sovieticii şi despre schimbarea statutului său la Moscova.
Ştefan Kostyal, general cu studii la Academia Superioară Militară din Moscova (1956-1958), a fost unul dintre pilonii reţelei de complot împotriva lui Ceauşescu. A făcut parte din lotul „Corbii" şi a fost dovedit ca spion al URSS în România după retragerea Armatei Roşii. Cu nostalgia marxism-leninismului în glas şi cu accentul său rusesc, generalul Ştefan Kostyal a ocolit multe întrebări. La vârsta sa, 91 de ani, a rămas perfect lucid. A ştiut să tăinuiască adevărul în multe aspecte, folosind adesea un răspuns misterios: „Nu am dezlegare să vorbesc despre asta".
Chiar şi aşa, mergând cu minciuna şi adevărul de mână, Kostyal este util istoriei. Este un portret viu al spionului fără de ţară: origine ungurească, născut în România, adoptat de Uniunea Sovietică, silit să trăiască acum într-o democraţie pe care o detestă, nostalgic după sovietele, guvernele şi bolşevicii care i-au animat tinereţea. Îşi urăşte scrâşnind din dinţi trădătorii şi sare în apărarea colaboratorilor. Kostyal ne-a vorbit adesea cu teamă (un tremur al vocii care nu poate fi redat pe hârtie). În final şi-a dat seama că n-ar fi trebuit să accepte să vorbească din nou, public, după două decenii de tăcere. Amintirilor care i-au mai rămas a promis că le va da foc.
„Adevărul": De la Revoluţie şi până azi s-a vorbit mult despre ofiţerii români racolaţi de serviciile secrete sovietice în ani '50-'60. Un general, Ion Şerb, a fost printre primii depistaţi de Securitate că a transmis secrete militare către URSS.
Şerb? A fost un prostovan. A vorbit aiurea şi, şi... aşa, prosteşte.
Pe căpitanul Mihai Lupoi l-aţi cunoscut? A fost la Televiziune în 22 de
