Restructurarea datoriei Greciei este mai mult decât necesară, iar efectele nu vor fi la fel de mari ca în cazul acordării unor noi împrumuturi de către BCE, crede profesorul Nouriel Roubini, invitat de onoare la Finance 2011.
Eforturile financiare asumate de greci au făcut recesiunea și mai dificilă. Alocarea de noi fonduri statului elen de către Banca Centrală Europeană (BCE) nu face decât să amplifice tensiunile din zona euro. Acesta a fost pe scurt mesajul transmis, de la București, de profetul crizei, profesorul de economie Nouriel Roubini, invitat de onoare la Forumul Financiar 2011, eveniment organizat de Forum Invest, cu susținerea Evenimentul zilei și Capital.
„Se poate face o restructurare a datoriei a creditelor, foarte prietenoasă pentru piaţă, sau poate fi înlocuită cu o datorie nouă pe termen mai lung, aşa cum au făcut ţările din America Latină, Pakistan, Ucraina, Republica Dominicană. Ele nu au reuşit să reducă rata dobânzii, dar au obţinut maturităţi mai mari, ceea ce este important“, a explicat „profetul“.
Potrivit lui, chiar dacă Grecia ar fi făcut tot ce i-ar fi cerut FMI, datoria publică a statului elen tot ar fi ajuns peste doi ani la 160% din PIB. În prezent, datoria publică a Greciei este cea mai mare din Uniunea Europeană și ajunge la 130% din produsul intern brut.
Cum se poate reduce datoria Greciei
„Ideea restructurării datoriei Greciei ar fi o abordare firească. De restructurare au parte companiile, indivizii, așa că de ce nu ar putea beneficia și o țară? Avem multe exemple unde s-a făcut acest lucru și a fost posibilă, mai apoi, o creștere economică stabilă, după cum avem exemple de țări unde această abordare a eșuat. Renegocierea nu este un capăt de țară și ar fi mai grav dacă nu și-ar restructura datoria și ar exista elanuri politicianiste care să propună soluții dure de austeritate pentru a reduce datori
