Dacă în România doar facultăţile de stat sunt bine văzute, în SUA bătaia e pe cele private. Marian Staş, unul dintre puţinii profesori români care au predat la Harvard, consideră că, în timp, şi sistemul privat din România va ajunge să conteze.

Universităţile private din America au tradiţia şi banii de partea lor. Cea mai veche, deschisă în 1636, e Harvard University, prima din „Ivy League", grupul celor opt. Celelalte sunt Brown, Columbia, Cornell, Dartmouth, Princeton, Pennsylvania şi Yale. Statul federal le alocă granturi pentru cercetare de miliarde de dolari. Donaţiile variază între 2,2 miliarde (pentru Brown) şi 27,4 miliarde (pentru Harvard - cel mai mare grant oferit vreodată unei instituţii academice).

Taxa anuală percepută de Harvard e de 36.173 de dolari. Vehiculând aceste sume, universităţile private din SUA îşi permit să atragă cei mai buni profesori din toată lumea. Marian Staş este unul dintre puţinii profesori români care au predat la Harvard, începând cu 1999. „Cel mai semnificativ aspect pe care l-am trăit ca experienţă profesională directă în relaţia cu Harvard a fost şi este focalizarea determinantă pe valori, şi nu pe faptul de a «face bani», înainte de orice altceva", spune Staş.

„Calitatea excepţională a programelor de studii oferite studenţilor, valoarea de referinţă a cercetării ştiinţifice, emulaţia generată de efortul continuu de a atrage «pe cei mai buni dintre cei buni» («best and brightest»), capacitatea de a recunoaşte şi recompensa performanţa didactică şi/sau de cercetare înseamnă tot atâtea repere datorită cărora, deloc întâmplător, 8 dintre primele 10 (sau 17 dintre primele 20) universităţi Top 500 Shanghai sunt din SUA!"

Performanţa cere timp

În ceea ce priveşte universităţile private din România, Staş consideră că acestea nu au avut încă timp să-şi atingă potenţialul. „O istorie foarte s