Românii din Bruxelles se luptă des cu această întrebare, deşi aici, unde se vorbesc în medie 20 de limbi, se bucură de anonimatul şi de deschiderea unui nou tip de cetăţenie, cea europeană. „Momentan nu mă gândesc să mă întorc, dar nici nu exclud acest lucru“. Acesta e adesea răspunsul tinerilor români din capitala Europei.
Angela Iuliana Popescu e cercetător în cadrul Universităţii Libere din Bruxelles (ULB). Aici are ceea ce şi-a dorit: o viaţă decentă, accesul la tehnologie, posibilitatea de a participa la congrese, simpozioane şi o viaţă ştiinţifică activă. „Nu curge deloc lapte şi miere, asta e clar. Trebuie să fii de 100 de ori mai bun ca să poţi fi considerat şi tratat pe picior de egalitate, îmi trebuie multă voinţă, putere de muncă, răbdare, forţă de a o lua de la capăt", spune ea.
Săptămâna trecută, tinerii români din capitala Europei s-au adunat la Parlamentul European pentru a da răspunsuri la întrebarea: „Să mă întorc sau nu?". Dezbaterea a fost aprinsă. S-au rostit critici apăsate la adresa reprezentantului Ambasadei române, Mugur Popovici, pentru că a plecat imediat după ce şi-a rostit mesajul. A fost de plâns felul în care sunt percepuţi românii în străinătate.
„Roboţi ai capitalismului"
Rând pe rând, tinerii au criticat nepotismul şi cultura „pilelor" , manelele, corupţia, stagnarea economică şi socială din România. În acest timp, Tatiana Benchea, psihoterapeut stabilit în Belgia în urmă cu două decenii, părăsea evenimentul nemulţumită. „Nu am mai putut să stau. Nu era nicidecum o dezbatere deschisă a românilor expaţi", explică ea. Ea vede în tinerii care s-au perindat pe la dezbatere nişte „mici roboţi ai capitalismului, integraţi într-un sistem pe care-l detestă". „Detestă România, detestă Belgia, dar acolo unde trăiesc îşi formează o realitate a lor", explică Benchea. „Mi se pare că la baza acestui fenomen stă o
