In vara anului 1917 incepe batalia de la Messines. Aceasta este deschisa prin detonarea a 19 mine colosale, de 500 de tone, amplasate inainte de genistii britanici sub pozitiile germane.
Este spulberata culmea fortificata, in ceea ce a fost numit la acea vreme cel mai mare cutremur artificial. Explozia a fost atat de puternica incat a fost auzita pana la Londra, la peste 100 de kilometri distanta.
Intre septembrie si noiembrie 1914, cele doua mari aliante militare erau despartite de un sistem de transee de 300 de kilometri ce se intindea de la granita elvetiana pana la coasta Marii Nordului. Era nevoie de o solutie pentru a sparge aceste fortificatii, vechile tactici de lupta dovedindu-se inutile.
Propunerea colonelului Griffiths
Nimeni altul decat Norton Griffiths, cel ce se va ocupa cu incendierea campurilor petrolifere romanesti in noiembrie 1916, propune Biroului de Razboi britanic crearea unor unitati speciale al carui rol era saparea de tunele sub fortificatiile inamice si distrugerea lor prin intermediul minelor.
Insa germanii aderasera mult mai devreme la aceasta tactica si deja construisera o serie de tunele sub pozitiile britanice. Pe 20 decembrie 1914, in Franta, la Givenchy-les-la Bassee, aproape 1.000 de soldati sunt ucisi dupa ce minele explodeaza chiar sub picioarele lor.
In mai putin de o saptamana, oamenii lui Norton Griffiths trecusera Canalul Manecii si participau la operatiunile de contraminare.
Toamna anului 1916 il surprinde pe colonel supervizand astfel de actiuni in Belgia, la Messines, cand primeste misiunea de a sabota campurile petrolifere romanesti. Desi el pleaca, genistii lui continua sapaturile in zona.
Schita Bataliei de la Messines
Un plan de lupta bine definit fusese pus la punct de generalul Sir Herbert Plumer care se baza mult
