Teodor Petrescu susţine că pentru a face performanţă, trebuie să munceşti mult pe parcursul studiilor. O facultate nu poate fi urmată în paralel cu un loc de muncă care necesită opt ore pe zi, pentru că studenţii ajung să-şi „ipotecheze" viitorul. Astfel, ei ratează oportunitatea de a-şi construi o bază folositoare şi devin carne de tun pentru firme. Mai mult, decanul Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei precizează faptul că învăţământul ingineresc creează o anumită ordine în gândire. Din acest motiv, mulţi ingineri deţin funcţii importante în managementul unor firme.

Pentru Admiterea de anul acesta, la licenţă, aveţi 680 de locuri scoase la concurs pe întreaga facultate, la cele trei specializări. Cum s-a ajuns la această cifră de şcolarizare?

Pentru a vă răspunde, poate că ar trebui să merg puţin mai departe cu explicaţiile. Facultatea noastră a fost înfiinţată în 1953. Peste doi ani, împlinim 60 de ani de existenţă. Comparându-ne cu universităţile cu tradiţie din Europa, pare puţin, dar într-un domeniu atât de nou ca electronica, facultatea noastră a fost printre primele din Europa. În primele perioade ale sale, numărul a fost mai mic. La început, s-a plecat de la vreo 100 de locuri, prin anii '90 s-a ajuns la 350, iar după, a început să crească, ajungându-se la cifrele de astăzi, la peste 600 de studenţi. Cam asta ar fi evoluţia. În privinţa concurenţei pe loc, după 1990, noi ne-am păstrat la limita de doi candidaţi pe loc.

Ce îi atrage pe tinerii absolvenţi de liceu să vină la această facultate?

Pot spune că reprezint o facultate care este un brand, pentru că absolvenţii noştri pot fi găsiţi oriunde în lume. În plus, dacă mă refer la colegii mei, cam jumătate dintre ei au activat în Europa de Vest, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia sau alte ţări străine. În plus, diploma facultăţii