Preşedintele sud-african, Jacob Zuma, este aşteptat luni, 30 mai, la Tripoli, unde se va întâlni cu omologul său libian, Muammar Gaddafi. În centrul discuţiilor: găsirea unei strategii care să-i permită lui Gaddafi să părăsească puterea. Între timp, forţele NATO şi-ar putea intensifica raidurile.
Marea Britanie a fost prima care a anunţat că-şi va adăuga la arsenalul folosit în Libia, bombe de o tonă, capabile să străpungă bunkerele lui Muammar Gaddafi. "Nu vrem să ţintim fizic indivizi din anturajul lui Gaddafi, dar vrem să le transmitem mesaje tot mai puternice", a spus Liam Fox, ministrul britanic al Apărării. Cu alte cuvinte, mesaje care să-i dea de înţeles colonelului că a venit momentul să renunţe la putere.
Franţa şi-a intensificat şi ea prezenţa militară pe frontul libian, trimiţând deja de câteva zile elicoptere de atac la faţa locului.
Problema este că la mai bine de două luni de când au început bombardamentele aliaţilor, situaţia s-a împotmolit. Acţiunea militară este însoţită în paralel de una diplomatică. Jacob Zuma, preşedintele Africii de Sud, este luni la Tripoli, pentru o a doua tentativă de a-l convinge pe colonelul Gaddafi să renunţe la putere, condiţie pusă de Opoziţia libiană, pentru a instaura un armistiţiu.
Prima tentativă a lui Zuma eşuase, poate că a doua va fi mai utilă, mai ales ţinând cont de intensificarea acţiunilor NATO.
Problema este că partidul ANC al preşedintelui sud-african a condamnat duminică bombardamentele NATO. În opinia mişcării lui Zuma, "foaia de parcurs" propusă de Uniunea Africană e soluţia problemei libiene, chiar dacă ea este de data aceasta respinsă de CNT, formaţiunea rebelilor libieni.
Preşedintele sud-african, Jacob Zuma, este aşteptat luni, 30 mai, la Tripoli, unde se va întâlni cu omologul său libian, Muammar Gaddafi. În centrul discuţiilor: găsirea unei strategii care să-
