Pentru a primi un nou împrumut de la UE şi FMI, statul elen este dispus să renunţe la suveranitate în mai multe domenii. Planul de privatizare al Atenei va fi coordonat de un grup de experţi ai Uniunii Europene. Tot străinii s-ar putea ocupa şi de colectarea impozitelor şi taxelor în Grecia.

Faptul că Grecia apelează încă o dată la Uniunea Europeană şi la Fondul Monetar Internaţional pentru a evita intrarea în incapacitate de plată nu rămâne netaxat de către oficialii europeni. În prezent, se poartă negocieri pentru suplimentarea programului de asistenţă financiară externă pentru Atena.

Control extern fără precedent

Condiţiile propuse pentru acordarea banilor sunt cele mai dure de până acum şi implică intervenţie externă fără precedent. Printre altele, autorităţile elene ar trebui să permită unui grup de experţi ai UE să se ocupe de programul de privatizări prin care vor să vândă active în valoare de 50 de miliarde de euro. De asemenea, tot străinii s-ar putea ocupa de colectarea taxelor şi a impozitelor, notează publicaţia britanică „Financial Times".

În schimb, Atena va primi un nou împrumut (de până la 35 de miliarde de euro) şi o „restructurare de catifea" a datoriei publice. Practic, finanţatorii europeni vor permite prelungirea perioadelor de rambursare a împrumuturilor. De asemenea, planul include şi stimulente pentru investitorii privaţi care deţin obligaţiuni elene, în încercarea de a-i convinge pe aceştia să reeşaloneze în mod voluntar datoria Greciei.

Toate aceste cerinţe au apărut pe fondul nemulţumirilor oficialilor UE faţă de ceea ce ei consideră „eforturi limitate" ale Greciei pentru ieşirea din criză. Aceştia aduc ca argumente ritmul lent de implementare a reformelor structurale, eşecurile Atenei de a stârpi evaziunea fiscală şi mai ales faptul că programul de privatizări nu a fost demarat încă. Potrivit