Antrenorul emerit pregăteşte de trei decenii campioni în sportul de performanţă pe două roţi.

Nemţeanul a fost fermecat de ciclism în anii de liceu, când a avut ocazia să urmească o etapă a Turului României. „Am văzut concurenţii în timp ce pedalau prin Piatra Neamţ. Am ieşit să văd sprintul şi m-a mişcat freamătul caravanei“, îşi aminteşte Neculai Pienescu. Spune că a învăţat să meargă pe două roţi la vârsta de 7 ani, într-o singură zi.

Nu are cum să o uite pentru că atunci şi-a zdrelit genunchii şi a luat şi bătaia de rigoare de la unchiul său pentru că i-a adus bicicleta plină de praf. Şi-a cumpărat prima bicicletă, marca Favorit, la mâna a doua, la 16 ani.

Cu bicicleta în tren

„Am dat pe ea 1.500 de lei, cam două salarii la acea vreme. Mi-am cumpărat-o din banii pe care îi câştigam la uzina din Săvineşti“, spune antrenorul. A început să practice ciclismul la clubul „Voinţa“ Piatra Neamţ, după care şi-a continuat activitatea sportivă la Cluj, unde urma cursurile şcolii tehnice. „Şi atunci ciclismul era un sport privat. Scoteam bani din buzunar pentru biciclete şi pentru deplasări“, mai spune nemţeanul. A prins meseria de antrenor de la Vlăduţ Ladislau, fost aviator în Al Doilea Război Mondial, cel care l-a învăţat secretele sportului pe două roţi.

A continuat cariera de sportiv la Piatra, unde a fost repartizat cu serviciul, dar concura pentru Portul Constanţa. „Pe atunci nu erau atâtea maşini. Îmi luam bicicleta în tren ca să merg la competiţii“. Recunoaşte că în cariera de ciclist nu a avut rezultate excepţionale. Se poate lăuda însă cu un titlu de campion naţional la contratimp individual şi clasări bune în Turul Clujului şi al Dobrogei. Cariera sa de antrenor depăşeşte însă cu mult performanţele obţinute în perioada competiţională.

Primul an de antrenorat a fost 1978. El spune că în perioada 1