Foto: Thinkstock Cauzele sindromului de colon iritabil nu sunt cunoscute. Se speculează că ar putea fi vorba despre anomalii la nivelul musculaturii netede a peretelui intestinal sau al terminaţiilor nervoase localizate acolo. În mod normal, aceste fibre musculare se contractă şi se relaxează periodic, coordonat, permiţând deplasarea conţinutului intestinal. Uneori însă aceste contracţii sunt prea puternice sau prelungite, forţând trecerea alimentelor prin intestine, ceea ce determină dureri abdominale, balonare, diaree. Alteori, dimpotrivă, contracţiile sunt ineficiente şi se instalează constipaţia. Există anumiţi factori care declanşează sau agravează simptomele, ce diferă de la o persoană la alta. Printre aceşti factori se înscrie: alimente (ciocolată, lapte, alcool, băuturi carbogazoase, legume sau fructe crude), stresul, modificările hormonale (legate de ciclul menstrual).
În mod cert, maladia debutează la vârste tinere, afectează de două ori mai frecvent femeile decât bărbaţii şi se poate demonstra o aglomerare familială evidentă a cazurilor de boală, care pledează pentru existenţa unui determinism genetic. Persoanele care suferă de depresie, tulburări anxioase, migrene şi fibromialgie pot suferi mai frecvent de colon iritabil. În ultimii ani, a fost descrisă o nouă tulburare care poate fi asociată acestui sindrom, şi anume SIBO, care se caracterizează printr-o creştere bacteriană exagerată a bacteriilor în intestinul subţire. În colon există un număr mare de bacterii (cam un milion /ml), dar în intestinul subţire acesta e mai mic (10.000/ml).
În plus, profilul bacterian e diferit în cele două segmente. În SIBO, numărul de bacterii din intestinul subţire creşte (peste 100.000/ml) şi tipurile bacteriene predominante se aseamănă cu cele din colon. În acest caz, pacienţii prezintă balonare, dureri abdominale, diaree. S-a constatat că aproximativ un