A mai rămas doar o zi până când spitalele româneşti îşi vor primi „stelele" şi în funcţie de acestea şi banii cu care îşi vor trata bolnavii. Peste 95% din spitalele aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a primăriilor au fost clasificate în cinci categorii de performanţă, însă veştile nu sunt tocmai bune pentru pacientul român.

Majoritatea spitalelor se încadrează la nivelul 4, ceea ce înseamnă că au doar „competenţe de bază". Asta înseamnă că medicii pot asigura pacienţilor o serie de analize de bază, servicii de medicină internă şi chirurgie şi că au cel puţin două linii de gardă, în care pot primi urgenţele. În schimb, un spital de categoria 1 ar trebui să poată rezolva aproape toate cazurile de urgenţă, indiferent de patologie şi să îi asigure pacientului investigaţii complexe de imagistică (Rezonanţă Magnetică, Computer Tomograf, Ecografii), de laborator sau de anatomie-patologică.

Multe dintre spitale au fost retrogradate şi pentru că reinternau des pacienţii pentru a trata aceeaşi boală ori pentru că făceau transferuri către unităţi din alte judeţe.

Spital de categoria 1, 34 de linii de gardă

Din cele peste 352 de spitale care au depus documentaţie, doar şapte sunt cu adevărat performante şi s-au putut încadra la nivelul 1 de competenţă („competenţe foarte înalte"). Este vorba despre Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul Universitar din Capitală, Spitalul de Urgenţă din Timişoara, Spitalul de Urgenţă din Cluj, Spitalul de Urgenţă din Târgu-Mureş, Iaşi şi Constanţa. Chiar şi aşa, inclusiv acestea mai au de rezolvat unele aspecte.

„Putem trata aproape toate cazurile de urgenţă, mai puţin pe cele care ţin de pediatrie, însă mai avem un termen ca să rezolvăm şi această problemă. Funcţionăm cu nu mai puţin de 34 de linii de gardă, iar acolo unde mai sunt deficienţe o să încercăm să le suplinim cu ajutorul medicilor volun