Plenul Camerei Deputaţilor urmează să ia în dezbatere propunerea legislativă privind introducerea unei taxe de solidaritate pentru bănci sub forma unei impozitări suplimentare (faţă de cota unică de 16%) cu o cotă de 2,5% a profitului realizat de instituţiile de credit pentru o perioadă de trei ani.
Proiectul a fost discutat săptămâna trecută în Comisia de buget-finanţe a forului legislativ şi a fost respins, primind aviz negativ. Conform traseului de legiferare, această iniţiativă a unor parlamentari PD-L, principalul partid de guvernământ, urmează să intre în dezbaterea plenulului Camerei, care este for decizional.
Chiar dacă proiectul a fost propus tocmai de membri ai PD-L, Guvernul nu-l susţine, după cum s-a angajat şi în faţa FMI. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat recent să nu susţine suprataxarea băncilor, dar a menţionat că speră ca băncile să nu se repeadă să-şi recupereze toată pierderea cu creditele neperformante într-un an.
Fiind concepută ca impozitare suplimentară a profitului, taxa de solidaritate ar putea fi aplicabilă unui număr mai mic de jumătate din băncile de pe piaţă în condiţiile în care anul trecut numărul celor cu pierderi a fost mai mare decât al celor cu profit.
Politica suprataxării sistemului bancar este practicată sau avută în vedere de mai multe state europene, de la Slovacia la Marea Britanie.
Ungaria a acţionat deja introducând anul trecut o taxă suplimentară pentru a acoperi golurile din buget. Ideea introducerii unor impozite suplimentare pentru bănci intervine într-un moment în care autorităţile solicită instituţiilor de credit să-şi consolideze capitalul, iar politicienii fac presiuni pentru creşterea creditării.
În Ungaria, suprataxarea băncilor a venit sub forma unui impozit de 0,5% pe activele deţinute de bănci, procent triplu faţă de cel s
