Susţinerea îmbunătăţirii fondului locativ rămâne în România mult în urma programelor similare din vest. Mai mult, experienţa arată că statul alocă mai multe fonduri pe an achiziţiei de autoturisme, spre exemplu, decât primelor de stat destinate băncilor pentru locuinţe, iar durata mare a decontării şubrezeşte încrederea clienţilor.

România nu beneficiază de un sistem de susţinere a domeniului locativ din partea statului, similar celor din alte ţări europene. Chiar şi programele existente au un succes limitat, iar discrepanţa între fondurile alocate şi cele plătite între diverse iniţiative rămâne majoră.

Cel mai mediatizat şi mai mare program de acest tip, Prima Casă, a avut 35.000 de beneficiari, efortul guvernamental constând în garanţii de 1,7 miliarde euro în doi ani de la lansare. Programul a fost gestionat de Ministerul de Finanţe şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, arată www.conso.ro.

Din păcate însă, în afară de Prima Casă, românii nu au la dispoziţie prea multe pârghii în vederea obţinerii de ajutor din partea statului pentru îmbunătăţirea statutului locativ. Iar acolo unde acestea există, sunt afectate puternic de fondurile reduse şi plăţile întârziate din partea statului.

Programe multe pentru casă, dar cu bugete mici

Românii interesaţi de construcţia sau reabilitarea termică a locuinţelor pot apela la două programe derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Din păcate însă, numărul beneficiarilor şi fondurile alocate sunt foarte reduse.

Subvenţiile acordate pentru construcţia de locuinţe s-au dus către mai puţin de 300 de clienţi pe an, iar fondurile alocate au fost de ordinul zecilor de milioane lei. În prezent, viitorul programului este incert ca urmare a lipsei fondurilor.

Reabilitarea termică a locuinţelor prin credite cu dobândă subvenţionată a adus din toamn