Există multe similitudini între viaţa de zi cu zi din Polonia ultimului deceniu de comunism şi cotidianul românesc al aceloraşi ani: extrema corupţie a oficialităţilor, spectacolul dezgustător al cultului personalităţii liderului maxim, penuria şi mizeria generalizate, trenurile supraaglomerate cu navetişti, speranţele puse în cumpărarea unei maşini, cozile la alimente de larg consum, delaţiunea ca mod de viaţă etc. Poate fi interpretat filmul Casa rea ca o radiografie politică a ultimilor ani ai regimului comunist în Polonia?
Nu cred că sunt persoana potrivită să mă pronunţ în această chestiune, dar recunosc că a fost în intenţia mea de a plasa acţiunea ambelor direcţii narative în două momente esenţiale, dramatice, caracteristice pentru comunismul târziu în Polonia. Evenimentele care în film sunt filmate color şi au loc în toamna anului 1978 se află în proximitatea unui moment esenţial pentru istoria Poloniei şi nu numai a ei, alegerea ca papă a cardinalului de origine poloneză Karol Wojtyła. O altă serie de evenimente care au loc în iarna anului 1982 şi sunt filmate alb-negru se află în proximitatea unui alt moment istoric important, de data aceasta unul sumbru, negativ, impunerea Legii marţiale de către generalul Jaruzelski, în 1981, din cauza situaţiei economice dezastruoase, dar mai ales din teama că regimul comunist va pierde puterea. Între cele două evenimente se află înfiinţarea, în 1980, a sindicatului Solidaritatea (Solidarność), iar declararea Legii marţiale constituia şi o formă de răspuns politic menit să contracareze influenţa acestui sindicat liber.
Cele două perioade configurează fundalul poveştii, însă pentru mine povestea este mai importantă decât orice reflecţie politică pe marginea ei, ea rămâne o poveste esenţială despre condiţia umană. Povestea ne arată felul în care viaţa noastră este dirijată de hazard, cât de puţin o putem c
