Intrarea României în clubul statelor euro naște multe discuții, dar se uită că efectele adoptării asupra populației vor fi mai mult negative decât pozitive, conform situației din prezent.
Trecerea la euro nu înseamnă doar pierderea independenței în politica monetară, lucru foarte important, de altfel, ci înseamnă și o schimbare majoră a vieții românilor. Se spune că ne va fi ușor deoarece ne raportăm prețurile mai mult în euro decât în lei. Însă în aceste discuții se uită că România nu este formată doar din orășeni, ci și din oameni din zone rurale, unde viața este mult diferită, iar moneda euro este aproape o necunoscută.
Pe lângă convergența nominală necesară intrării în zona euro, România ar trebui să reușească și o convergență reală. Adică trebuie reduse decalajele de dezvoltare economică, respectiv nivelul de trai, valoarea PIB pe locuitor și productivitatea. Deși nu există criterii formale pentru convergența reală, dacă România nu va fi pregătită i se va refuza intrarea în zona euro indiferent dacă nominal îndeplinim condițiile.
Agricultură fărâmițată și ineficientă
La dezbaterea „Adoptarea euro în 2015: beneficii și vulnerabilități“, organizată de Centrul Român de Politici Europene, s-a încercat găsirea soluțiilor de realizare a convergenței reale. „Suntem admirabil de nepregătiți“, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care încearcă să ne convingă că este bună stabilirea țintei de adoptare a euro în 2015 chiar dacă acum suntem departe de nivelul UE și al zonei euro.
„Avem, în prezent, trei Românii mult diferite: cea a orașelor mari, cea a orașelor mici și a târgurilor și cea rurală. Problemele cele mai mari în adoptarea euro vor veni din cea rurală“, mai arată Vasilescu. Structura terenurilor agricole din țara noastră arată că aproape 40 de procente din total constituie ferme cu o suprafață mai mică de cinci