Busuiocul, originar din India, cunoscut si folosit inca de acum 3000 de ani, s-a raspandit rapid in toata lumea, mai ales datorita miresmei sale unice si inconfundabile.
La noi, la romani, si in toata lumea crestin-ortodoxa, busuiocul este considerat planta sfanta, preotii folosindu-l la prepararea aghiazmei si la stropirea cu agheazma pentru sfintirea locurilor si alungarea necuratului.
Despre calitatile vindecatoare ale busuiocului, numit stiintific Ocimum basilicum, nu se stiu prea multe lucruri. Busuiocul este un remediu natural pentru tratarea si vindecarea multor afectiuni: bronsita, febra, guta, afectiuni gastrointestinale, dureri de stomac.
Infuzia de busuioc se prepara simplu, turnand o cana de apa clocotita peste o lingurita de planta bine uscata si maruntita. Se acopera vasul si se lasa la infuzat un sfert de ora, apoi se filtreaza. Se bea fierbinte pentru tratarea unor afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsita, vorozele respiratorii, tusea cunvulsiva.
Infuzia preparata din frunze de busuioc se recomanda si in caz de crampe abdominale, infectii urinare, dureri de cap, laringita, faringita, gripa, voma, raceli. Consumata zilnic, infuzia ajuta la tratarea si vindecarea cefaleei, colicilor intestinale, ulcerului gastric, colitelor de fermentatie. Infuzia de busuioc este de folos pentru refacerea stomacului dupa o masa copioasa sau orice alt fel de abuz culinar.
Maceratul la rece, considerat drept un elixir al tineretii, este recomandat atat barbatilor cat si femeilor, pentru stoparea proceselor de imbatranire prematura, in tulburari de menopauza, andropauza, sterilitate masculina si feminina, frigiditate.
Se prepara seara, punand la macerat patru lingurite de planta uscata si maruntita, intr-o cana de apa. Dimineata se filtreaza si se bea pe stomacul gol. Este de preferat ca aceasta cura