Capitala micului stat balcanic nu şi-a împăcat toţi locuitorii nici astăzi, la 16 ani după încheierea groaznicului conflict. Sârbii şi musulmanii încearcă totuşi să-şi ducă vieţile mai departe.
Au fost cazuri în care, fix în prima zi a războiului, vecini de-o viaţă au ajuns să nu-şi mai vorbească şi, cu timpul, să se urască de moarte. Acum nici două decenii, Bosnia Herţegovina trecea prin această experienţă absurdă. Bilanţul rece sună cam aşa: 100.000 de morţi şi un milion de oameni zvârliţi de istorie undeva departe de casă. În multe cazuri, rănile nu s-au închis nici în ziua de azi.
În cartierul "Sarajevo Est", figura generalului Ratko Mladici, capturat săptămâna trecută de autorităţile sârbeşti, le zâmbeşte trecătorilor de pe afişe. Aici locuiesc în general etnici sârbi, care reproşează acum "ţăriimamă" o mare trădare.
La Srebrenica, câteva monumente albe au devenit loc de pelerinaj pentru multe familii musulmane. În acel loc, 8.000 de bărbaţi şi de puştani au fost ucişi, într-o acţiune de "purificare" cum nu se mai văzuse prin acest colţ de lume de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Nimeni nu a uitat nimic.
TEHNOLOGIE. Telefonul mobil, un "accesoriu" obligatoriu şi pe străzile din Sarajevo
ÎN VREME DE PACE. Musulmanii, majoritari la Sarajevo, îşi pot creşte acum copiii în linişte
COMERŢ STRADAL. Oferta de mărunţişuri a unui bătrân musulman
"SUVENIR". Într-un magazin din capitala bosniacă se vând arme artizanale din timpul războiului
PANORAMĂ. Dealurile din jurul oraşului Sarajevo, foste câmpuri de luptă
Ratko Mladici, cel supranumit "Măcelarul din Balcani", e privit şi azi ca un erou de către naţionaliştii sârbi. Rudele musulmanilor ucişi sunt de părere că nu e târziu ca el să plătească
OMUL ZILEI.
