Dacă ar fi candidat pe această lege, Traian Băsescu şi Emil Boc ar fi rămas nişte obscuri membri PD.

Legea privind alegerea primarilor într-un tur de scrutin a fost adoptată, marţi, de Camera Deputaţilor, care este forul decizional, cu 174 de voturi "pentru", 110 voturi "împotriva" şi 3 abţineri. Voturile "pentru" au venit de la PDL, UDMR, UNPR, Minorităţi şi cinci deputaţi independenţi neafiliaţi (fiind lege organiză erau necesare minimum 167 de voturi – n.a.), iar cele "contra", de la PSD şi PNL.

Noua lege electorală, adoptată fără o dezbatere publică - mai mult decât necesară când se schimbă o lege care a funcţionat 19 ani şi în perioada interbelică -, avantajează clar PDL şi UDMR. În Transilvania, UDMR va câştiga circa 25% de primării în plus, iar PDL va reuşi sigur în mediul rural să-şi adjudece numeroase primării pe voturile asigurate de proceduri deloc ortodoxe, cum au fost cele de la alegerile parţiale din ultimii doi ani. Marea problemă a noii formule de alegere a primarilor constă în faptul că numeroşi candidaţi vor deveni primari, dar cu o reprezentativitate redusă sau chiar foarte mică, practic vom avea primari aleşi doar de 12 sau 14% din electorat. Mai mult, aceşti primari fără reprezentativitate vor avea, de regulă, de înfruntat consilii locale cu o majoritate de o cu totul altă culoare politică.

Studii de caz: Cluj-Napoca 2004, Bucureşti 2000

În 2004, la alegerile pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în primul tur de scrutin au participat 11 candidaţi. După primul tur de scrutin, situaţia era următoarea: Ioan Rus (PSD) - 60.199 voturi (40,17%); Emil Boc (ADA) - 49.631 voturi (33,12%); Gheorghe Funar (PRM) - 33.150 voturi (22,12%). Dacă alegerile ar fi fost într-un singur tur de scrutin, cariera politică a lui Emil Boc ar fi fost compromisă şi, cu siguranţă, nu ar mai fi ajuns în 2008 primar şi nici premier în 2009.

S