Site-urile precum Facebook, Twitter, LinkedIn sau Groupon atrag finanţări de miliarde de dolari fără să genereze venituri pe măsură. Investitorii au încredere. Deocamdată. Sursa: SHUTTERSTOCK

În 2000, site-urile care făceau vânzări pe internet se dezvoltau cu rapiditate şi atrăgeau miliarde de dolari de la investitorii convinşi că acestea reprezintă viitorul profitabil. A urmat, însă, o criză ce a generat prăbuşirea preţurilor, această perioadă rămânând în istorie ca bula dot-com.

În anii 2007-2008, preţurile caselor ajunseseră la niveluri greu de imaginat în trecut şi mulţi oameni din întreaga lume plăteau sume exorbitante pentru o locuinţă. Bula imobiliară a culminat cu criza financiară, care a dus preţurile la un nivel suportabil de populaţie.

Cum recunoşti o bulă speculativă

Ce au în comun aceste două exemple? În primul rând, supraevaluarea. Companiile, fondurile de investiţii şi, până la urmă, şi populaţia, ajung să creadă că anumite active sau acţiuni valorează foarte mulţi bani şi se grăbesc să investească. În al doilea rând, aşteptările creează acţiune şi acele active chiar atrag finanţări exorbitante.

Modelul pare că se repetă astăzi, când, dacă punem alături cifrele privind veniturile şi evaluările, constatăm că reţelele de socializare, precum Facebook, Twitter sau LinkedIn, sunt evaluate mult deasupra capacităţii lor de a aduce profit proprietarilor. Astfel, putem spune că, după trecerea crizei financiare, speculatorii au găsit o nouă oportunitate de a-şi înmulţi banii. Asta înseamnă că ne paşte o nouă bulă speculativă care ar putea culmina cu o nouă criză financiară?

"Companiile de social media sunt acum în stadiul în care erau firmele dot-com în preajma anului 2000, când se spunea că tot comerţul va deveni on-line peste noapte", evaluează situaţia Varujan Pambuccian, fost preşedinte al c