Asigurările vor să aplice de azi un set de criterii restrictive pentru internări. ONG-urile spun că e dezastru pentru pacienţi, unii directori de spitale cred însă că nu sunt rele, cu ceva îmbunătăţiri. Sursa: CODRIN PRISECARU

Milioanele de internări făcute în spitalele româneşti în fiecare an, mult peste media europeană, sunt păguboase pentru bugetul din ce în ce mai rahitic al sănătăţii. Şi cum pentru acest an numărul internărilor e prevăzut să scadă cu 10%, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a introdus şi un set de 13 reguli pe baza cărora ar trebui să se facă internările.

Mai exact, conform unui proiect de norme la contractulcadru, cazurile internate prin spitalizare continuă, ca şi cazurile de urgenţă trebuie să respecte următoarele criterii pentru a fi acceptată internarea:

1. pierderea subită a cunoştinţei;

2. puls anormal;

3. tensiune anormală;

4. pierderea acută a vederii sau a auzului;

5. paralizie;

6. febră persistentă;

7. sângerare abundentă;

8. anomalie severă a electroliţilor serici sau a unui gaz din sânge;

9a. Anomaliile eletrocardiogramei;

9b. Suspiciune de ischemie miocardică acută;

10. Dehiscenţa plăgilor;

11. Durere paralizantă;

12. Necesitatea administrării medicaţiei;

13. Procedură semnificativă în primele 24 de ore de la internare (anestezie).

"Ieri au fost publicate, mâine trebuie să le aplicăm"

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, califică noile reguli drept un dezastru "pentru că limitează în mod grav accesul pacientului la tratament. Ce facem cu pacienţii care nu pot fi triaţi după aceste criterii, dar care ascund boli grave şi numai în urma unor investigaţii amănunţite se poate stabili dacă este grav sau nu, dacă necesită internare sau nu? Este de-a dreptul cri