Cercetările privind originea bacteriei care a cauzat în Europa moartea a cel puţin 16 persoane se reiau de la zero. După ce au pus în cauză legumele, şi mai ales castraveţii din Spania şi Olanda, autorităţile germane au recunoscut ieri că s-au înşelat. O răsturnare de situaţie care provoacă zâzanie în sânul Uniunii Europene.
"Uniunea Europeană este confruntată cu o criză gravă" a recunoscut comisarul european pentru sănătate. John Dalli a promis că va face totul pentru a stabili cauzele epidemiei, cea mai gravă de acest gen întâlnită până acum în lume. Pentru moment însă, cercetările se reduc la puţine date precise. 1500 de cazuri au fost confirmate în Germania, în restul Europei dar şi în SUA.
Aparent, toţi bolnavii au tranzitat din Germania, ţară în are se înregistrează şi cei mai mulţi morţi, 16 până acum. La Hamburg, epicentrul epidemiei, autorităţile sanitare continuă să colecteze eşantioane în restaurante, pieţe şi magazine pentru a găsi vectorul. Totodată, institutul federal german însărcinat cu veghea sanitară recomandă evitarea consumului de castraveţi, roşii şi salată crude. O recomandare care face ravagii pe pieţele de legume din Spania şi Olanda, primii furnizori ai Germaniei. În plus, faptul că oficialii germani au recunoscut că nu castraveţii spanioli ar fi la originea epidemiei, a provocat furie la Madrid dar şi zâzanie în alte capitale.
Spaniolii care estimează că pierd săptămânal 200 de milioane de euro, au promis că vor cere compensaţii financiare oraşului Hamburg dar si Uniunii Europene. Pe lângă Germania, alte state precum Danemarca, Cehia, Luxembourgul, Ungaria, Suedia, Belgia şi Rusia blochează intrarea castraveţilor spanioli pe teritoriile lor. Alte state penalizate, Olanda şi Belgia, ar pierde săptămânal 10, resepctiv 3 milioane de euro, şi ar putea şi ele pretinde compensaţii. În Franţa, unde au fost semnalate trei