Polonia preia de la 1 iulie ştafeta preşedinţiei Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. Principala misiune este de negociator al bugetului comunitar pentru perioada 2014-2020. Deşi va păstra unele politici începute de preşedinţia ungară, viziunea Poloniei e diferită: nu vrea măsuri de austeritate, ci măsuri de creştere economică.
În cele cinci pagini de priorităţi prezentate presei la Varşovia, premierul polonez, Donald Tusk, a anunţat că rolul principal al Poloniei în următoarele şase luni e de negociator al bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Punctul de reper este strategia Europa 2020, care prevede măsuri de creştere a economiei şi de consolidare a poziţiei UE pe plan global.
Cea mai disputată parte a bugetului e agricultura, căreia i se acordă momentan 44% din bugetul total al UE, repsectiv 55 de miliarde de euro. Polonia îşi doreşte o Politică Agricolă Comună mai eficientă, care ar ajuta fermierii la accesarea mai multor fonduri UE. Viitoarea preşedinţie UE susţine că va aşeza interesele fermierilor pe primul plan, în vederea accesării mai multor fonduri regionale de către statele care au nevoie de modernizare. Provocarea este de a reuşi să mulţumească atât statele în curs de dezvoltare, cât şi vechii membri ai UE, în special Marea Britanie, care sprijină continuitatea măsurilor de austeritate începute în urmă cu un an.
Economia, primul obstacol
Astfel, Polonia nu-şi asumă preşedinţia pe ape line, susţin analiştii. „Polonia va fi supusă la foarte multe încercări", spune directorul think-tank-ului European Policy Centre, din Bruxelles. Primul obstacol este economia. Zona euro e privită cu scepticism de analiştii de la Bruxelles, iar liderii UE încearcă, prin fiecare apariţie publică legată de politicile monetare, să încurajeze pieţele care au început să-şi piardă încrederea în moneda unică. Ţările mai bogate ale