Centrala de apartament costă mult şi implică un proces greoi de debranşare, însă eliminarea subvenţiei la căldură face ca sistemul încălzirii centralizate să fie dezavantajos. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Eliminarea subvenţiilor la încălzire, prefigurată pentru iarna viitoare, ar putea umfla factura de întreţinere cu până la 150%, în condiţiile în care, iarna trecută, în oraşele în care autorităţile locale nu au mai putut suporta costul subvenţiei, factura s-a majorat cu până la 60%.

"Într-un scenariu pesimist, eliminarea integrală a subvenţiei de către guvern, cât şi imposibilitatea primăriilor locale de a mai aloca un buget pentru subvenţii, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe şi în iarna trecută, ar putea duce la majorarea costului gigacaloriei facturat către populaţie cu până la 150%", a declarat, ieri, Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo România.

Anul trecut, pentru un apartament cu două camere din Bucureşti, fără contoare şi repartitoare, costul mediu al facturii lunare a fost de 320 lei.

Unde sunt facturi umflate

Pentru iarna viitoare, dacă luăm în calcul doar eliminarea subvenţiei de la guvern şi o păstrăm pe cea a autorităţilor locale, ajungem la un cost lunar de 512 lei. În unele oraşe, costul de producţie al gigacaloriei atinge valori mai mult decât duble faţă de preţul facturat în prezent către populaţie. Costul mediu de producţie al gigacaloriei este de 300 lei. Un apartament cu două camere consumă în medie 12-15 gigacalorii. Astfel, pentru cele circa două milioane de apartamente branşate, statul plăteşte anual 1 miliard euro.

Bucureştiul are unul dintre cele mai mari costuri de producţie al gigacaloriei, mai mare cu 150% faţă de preţul facturat, în condiţiile în care are branşate circa 570.000 de apartamente, adică peste 80% din numărul total. În Capitală, costul d