Grecia a intrat de cinci ori în "faliment" de-a lungul istoriei şi a fost nevoită să-şi restructureze datoriile. Dar acum totul este diferit.
Cei mai puternici lideri europeni s-au înscris într-o cursă contra cronometru pentru a ajuta Grecia să evite un faliment naţional deşi investitorii îi dau şanse mici să îşi poată plăti în întregime datoriile, care depăşesc cu mult Produsul Intern Brut.
Istoria ne arată că intrarea în incapacitate de plată şi reeşalonarea datoriilor unui stat sunt trăsături comune ale peisajului financiar începând cu secolul al XIX-lea şi până la al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu realizat în 2008 de economiştii Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart.
Grecia s-a aflat într-o stare continuă de incapacitate de plată de când statul şi-a câştigat independenţa, în 1829. De atunci, statul elen a petrecut mai mult de jumătate din timp în default sau restructurare, scrie Wall Street Journal. "În cazul Greciei, istoria se repetă, iar statul elen nu are altă soluţie decât să anunţe intrarea în incapacitate de plată. Dacă nu va fi default, va fi totuşi o restructurare a datoriilor, adică o parte din costurile datoriilor va fi trecută în contul creditorilor", a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
În secolul 19, Grecia a intrat în incapacitate de plată sau şi-a reeşalonat datoriile de patru ori, în 1826, în urma unor crize comerciale şi financiare care au pornit de la Londra, 1843, 1860 şi 1893. Secolul 20 a adus un singur astfel de eveniment, în 1932. Studiul arată că statul elen a reuşit în ultimele decenii să scape unei istorii marcate serios de intrări în incapacitate de plată prin reformarea instituţiilor, dar şi cu ajutorul protecţiei oferite de Uniunea Europeană, însă avertizează că ipoteza că statele europene moderne nu vor intra niciodată în incapacitate de plată deoarece "de data a
