Emma Calve
La biblioteca-muzeu a Operei "Garnier" din Paris, o expoziţie intitulată "Tragédiennes de l'opéra" (Tragedienele Operei) recompune, din 7 iunie până la 25 septembrie, epoca de aur a artei lirice. Epoca în care rentabilitatea nu era un concept cunoscut în lumea spectacolului de Operă şi în care belcanto se bucura de un adevărat cult.
Fotografii, accesorii, documente refac atmosfera în care, de-a lungul anilor, divele, multe dintre ele azi uitate, entuziasmau spectatorii şi erau adorate de aceştia. Nume şi chipuri care nu mai spun mare lucru celor pentru care opera nu este chiar o pasiune se perindă în expoziţie. Marile cântăreţe sunt prezentate în rolurile care au stârnit pasiunea publicului prin creaţii memorabile. Soprana Emma Calvé a strălucit în Margareta din "Faust" de Gounod, căreia i-a conferit un caracter întunecat şi lasciv în acelaşi timp. Mezzosoprana Hélène Bouvier a fost una dintre cele mai convingătoare "Dalila" din opera lui Saint-Saëns.
Lina Cavalieri
Pictorul francez Léon Bonnat a imortalizat-o pe soprana Rose Caron, cu privirea ei pătrunzătoare, în "Salammbô" de Ernest Reyer. Dramele acestor uimitoare interprete nu erau generate întotdeauna de scenă. Incomparabila Germaine Lubin, asociată mai ales cu muzica lui Wagner, dar şi creatoarea unei tragice "Elektra" a lui Strauss, a plătit scump faptul că a fost cântăreaţa preferată a lui Hitler. Privitorul trece prin faţa imaginilor unei inocente "Manon" de Massenet, întruchipată de soprana belgiană Vina Bovy, este oprit în loc de frumuseţea şi nobleţea păgână a "Medeei" lui Darius Milhaud, ce a stârnit ovaţii în 1940 în interpretarea Marisei Ferrer. Un zâmbet tandru smulge senzuala Fanny Heldy, preferată pentru rolurile compuse de Ravel şi Leoncavallo, iar imaginea scoţiencei Mary Garden aminteşte capacitatea artistei de a încarna personaje angelice ca "Melisanda" lui
