În 1977, sub numele Valer, semna un angajament de colaborare cu Securitatea. Trei ani mai târziu intra el însuşi în vizorul Securităţii.
Urmărit vreme de şase ani într-un dosar, în care au dat informaţii despre el, sub pseudonim, personaje care azi deţin funcţii importante în educaţie şi în cultură, speologul Liviu Vălenaş nu a făcut, totuşi, nici o oră de închisoare pentru "manifestări duşmănoase". În schimb, a trecut razant pe lângă puşcărie în Germania, ţara unde a plecat după căderea comunismului. Învinuit nu pentru disidenţă politică, ci pentru o banală escrocherie!
BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate povestea "fabricii de spioni" de la Muzeul Ţării Crişurilor, despre care Vălenaş a scris o carte, povestind ce şerpărie era această instituţie pe vremea comunismului şi cum a profitat Securitatea de antipatiile dintre intelectuali...
"Fabricantul" de spioni
Liviu Vălenaş este cu adevărat un personaj. Speolog, jurnalist, revoluţionar, fotoreporter şi scriitor, autorul volumului "Fabrica de spioni", acum în vârstă de 60 de ani, e o figură pe cât de complexă, pe atât de controversată.
Fondator al Clubului de Speologie "Z" din Oradea, Vălenaş a fost angajat al Muzeului Ţării Crişurilor în perioada 1975-1986. Urmărit începând cu 1980 de Securitate în urma informărilor date despre el de colegi şi concediat în 1986 pentru abateri disciplinare, bărbatul a trăit o vreme din banii trimişi de mama sa stabilită în Germania şi din vânzarea unor lucrări prin Fondul Plastic.
Figură pitorească a evenimentelor din decembrie '89, fostul muzeograf a întemeiat în ianuarie 1990 primul săptămânal independent din Oradea, Phoenix. Spiritul antreprenorial nu l-a ajutat însă prea mult. O lună mai târziu a fost mazilit de colegi din funcţia de redactor şef, pentru că pretinsese redacţiei 20.000 lei (aproape zece salarii) pentru a face un interviu cu R
