Situaţia în care au ajuns căile ferate din România în ultimii 20 de ani este de-a dreptul dramatică din cauza dezinteresului Guvernului, absenţei unei strategii coerente şi a slabei finanţări a infrastructurii feroviare, apreciază inginerii feroviari din România, dar şi oficialii Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) într-un memoriu.
Demersul inginerilor de-a scrie un memoriu vine în condiţiile în care sistemul de cale ferată se degradează continuu, nefuncţionarea acestuia atrăgând consecinţe grave în toate sectoarele economice, dar şi în plan social.
"Găsim infrastructura feroviară într-o situaţie pe care o putem caracteriza ca similară uneia postbelice. Nu vedem demarată nicio strategie de reabilitare a acestui sistem vital şi cu atât mai mult de iniţiere a unor programe concrete, cu măsuri în consecinţă", apreciază inginerii români. La starea dezastruoasă în care se află căile ferate a contribuit politizarea excesivă a echipelor din conducerea societăţilor feroviare, deci lipsa de continuitate şi experienţa "discutabilă" a unor manageri numiţi pe criterii politice (15 directori a avut CFR SA din 1998 până anul trecut).
Principale linii de cale ferată precum Bucureşti - Giurgiu, prima înfiinţată în România şi situată pe coridor paneuropean, linia Braşov - Sibiu sau Buda - Slănic Prahova continuă să fie închise, în timp ce lucrările de întreţinere pe linii ca Bucureşti - Constanţa se desfăşoară foarte lent.
"Este de netolerat să se ţină timp de cinci-şase ani închise aceste linii (linia Bucureşti - Giurgiu - n. red.). Mă întreb cum este posibil acest lucru. Guvernele îşi vor reproşa starea căilor ferate române", apreciază Daniel Dăianu, economist.
Căile ferate române primesc de la buget mai puţine subvenţii decât administraţia drumurilor, cu toate că tendinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportu
