Provine dintr-o familie de muzicieni, dar s-a lăsat ademenit pe calea muzicii de un frate mai mare. Îşi doreşte să cânte, într-o zi, alături de cei mai renumiţi instrumentişti din ţară.

NĂSCUT. 28 noiembrie 1999 la Călimăneşti, Vâlcea.

STUDII. Este elev în clasa a V-a la Şcoala Nr. 13 din Râmnicu Vâlcea.

IDEALURI. Să devină profesor de vioară.

Andrei povesteşte că s-a ambiţionat să meargă la cursuri de muzică după ce l-a ascultat cântând pe fratele lui mai mare. „Fratele meu a fost pentru mine un model. El m-a îndrumat şi m-a ambiţionat să mă apuc serios de studiul muzicii", îşi aminteşte băiatul. Astfel de aproximativ trei ani, Andrei studiază vioara alături de profesorul Ion Drăguşin. „Pot să spun că primele ore au fost extraordinar de dificile, dar cu timpul, m-am acomodat şi acum totul este foarte bine", mărturiseşte Andrei Ungureanu. Băiatul provine dintr-o familie de muzicanţi, şi bunicul său, dar şi tatăl şi unchiul fiind instrumentişti. „La noi în casă, muzica a fost mereu la loc de cinste. Noi suntem patru fraţi şi toţi ne-am dedicat studiului muzical. Unul dintre fraţii mei studiază acordeonul, altul ţambalul, iar eu şi încă un frate, vioara", povesteşte Andrei. Elevul mărturiseşte că cel mai mult îi plac melodiile lente, care sunt exact pe sufletul lui. „Una dintre favoritele mele este melodia «Pe lângă plopii fără soţ» şi întotdeuna o interpretez cu mare plăcere", mărturiseşte băiatul.

„Sârba oltenescă” i-a dat bătăi de cap

Cu toate acestea Andrei spune că a întâmpinat şi melodii care i-au dat ceva bătăi de cap până ce a reuşit să le înveţe.„Până acum cea mai grea melodie pe care am învăţat-o, a fost «Sârba oltenească». De obicei melodiile mai ritmate sunt şi cele mai dificile de cântat. Cel mai uşor am învăţat «Peliniţa», deşi este şi aceasta o melodie destul de ritmată", povesteşte băiatul. Andrei spu