Îşi iubea enorm ţara şi era dispus să plătească cu viaţa pentru libertatea celorlalţi români. Fostul deţinut politic Octav Bjoza, a trecut prin momente de umilinţă de neimaginat în timpul anilor petrecuţi în celebrele lagăre ale morţii din perioada comunistă. Însă, singurul lucru care îl doare mai tare decât bătăile cu ciocanul sau săptămânile în lanţuri din temniţă este faptul că după eliberare şi-a pierdut unicul său fiu, ucis de Securitate.

Acum Octav Bjoza este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi se declară suprins de lipsa de patriotism a tinerilor din România. Povestea lui sau a oricărui fost deţinut politic este greu de reprodus în totalitate din cauza momentelor de umilinţă grotescă, însă prezintă o perioadă marcantă din istoria noastră.

15 tineri încercă să salveze România

Coşmarul anilor de detenţie a lui Octav Bjoza a început odată cu înfiinţarea unui cerc literar, devenit mai târziu organizaţia anticomunistă numită "Garda Tineretului Român". Un mic grup de 15 tineri elevi, studenţi şi muncitori încercau să facă ceva pentru ţară. Când au înfiinţat cercul literar nici unul dintre ei nu ştia că regimul comunist nu admitea formarea unor grupuri cu mai mult de doi membri, iar cercul lor creştea din ce în ce mai mult. De la a treia persoană, activitatea lor a devenit suspectă pentru regimul comunist, iar potrivit zvonurilor din aceea perioadă unul din trei era cu siguranţă informatorul Securităţii.

Situaţia s-a agravat după izbucnirea revoluţiei din Ungaria în 1956, când unul dintre tineri a venit cu ideea că ar trebui să facă şi ei ceva pentru a-i alunga pe ruşi din ţară. "Aşa ne-am transformat din mers într-o organizaţie anticomunistă, care potrivit dosarelor Securităţii, avea ca scop răsturnarea regimului democrat popular din ţară pe calea violenţei", spune Bjoza.

Fostul deţinut politic povesteşte