* la 92 de ani, brăileanul Constantin Manda are o vitalitate de invidiat şi o imaginaţie de nestăvilit

* în poveştile sale se regăsesc amintiri din Brăila de legendă din perioada interbelică, dar şi aventuri fantastice pe mările şi oceanele lumii

Are 92 de ani şi un fantastic dor de ducă. Cu costumul său alb, de comandant de cursă lungă, se visează cutreierând oceanele lumii la cârma unor vapoare plecate să înfrunte aventuri nebuneşti. Constantin Manda e o legendă vie a asociaţiilor de veterani şi pensionari din Brăila. Cine-i ascultă poveştile rămâne cu gura căscată. A apărut în cărţi, a apărut în ziare, a uimit o lume întreagă cu amintirile sale. Şi cum să nu fii uimit când îţi vorbeşte de Brăila aceea din legende, când zeci, chiar sute de vapoare se înşirau pe malul Dunării, aducând cu ele profit şi bunăstare? Când casele din centru erau noi şi frumoase, locuite de bogătaşii care le construiseră, când frizerii îşi aşteptau muşterii cântând la mandolină, pe un scaun scos la umbră în faţa prăvăliei sau când serile de mai erau scăldate în parfumul florilor de salcâm. Brăila din cântecele marinăreşti fredonate în toate colţurile lumii... Şi, mai ales, cum să nu rămâi uimit când îţi spune cum, la 90 de ani, o companie din Egipt l-a angajat pe post de comandant de navă, lăsându-i pe mână un vapor de câteva mii de tone, încărcat cu marfă pentru o insulă din Pacific. "Aveam o propunere de angajare şi anul acesta, dar n-am mai plecat, că n-a vrut familia să mă lase. Se temeau să nu păţesc ceva. Ştiţi cum e, cu revoluţiile astea care sunt prin Iemen, Iordania, Siria. Fiica mea, nepoţii mi-au zis să stau acasă şi i-am ascultat. Mi-ajunge şi mie, câte ţări am văzut şi câte mări am înfruntat", ne-a spus bătrânul marinar.

Într-o zi caldă de mai, l-am însoţit la o plimbare pe malul Dunării şi i-am ascultat amintirile fantastice. Parte din ele au mai fost publicat