În iulie 2007, exportatorii demonstrau în faţa sediului BNR din Strada Doamnei, cerând guvernatorului Mugur Isărescu să intervină pentru a opri scăderea euro, ajuns atunci foarte aproape de pragul de 3 lei, pentru că le sufoca afacerile.

Iunie 2011. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România cere BNR un curs de 4,7-4,8 lei pentru un euro, în caz contrar exporturile riscând să intre în "recesiune". La cursul oficial al BNR, euro valora ieri 4,1297 lei, cu aproape 33% peste minimul istoric, de 3,11 lei, atins la începutul lui iulie 2007.

Pentru exportatori, un curs mai mare înseamnă încasări mai mari la schimbul valutei obţinute prin vânzarea produselor pe pieţele externe. În sens invers, cheltuielile cu salarii şi materiile prime - plătite în lei - înseamnă mai puţin în euro, astfel că preţul final al produselor româneşti pe pieţele externe poate fi mai mic. Aceasta este competitivitatea dată de curs.

Exporturile au fost motorul care din punct de vedere tehnic au scos economia din recesiune, aducând două trimestre consecutive de creştere (trimestrul patru din 2010 şi trimestrul întâi din 2011), după mai bine de doi ani de scăderi.

Perspectiva încetinirii exporturilor este astfel demnă de luat în calcul.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată însă că luna martie a adus un nou record pentru valoarea lunară a exporturilor care au trecut în premieră de pragul de 4 miliarde de euro. E drept, ritmul de creştere a încetinit la 35%, de la aproape 48% în ianuarie. Un semnal de alarmă? Trebuie luată în calcul şi baza de comparaţie. În martie anul trecut, exporturile reveneau pentru prima dată de la debutul crizei financiare pe plan internaţional peste pragul de 3 miliarde de euro.

Cum arată "afacerile" exportatorilor faţă de 2007? În martie 2007, exporturile valorau doar 2,7 miliarde de euro, iar într-o economie globală aflată în pli