Harghita şi Covasna sunt cele mai slab dezvoltate judeţe din România. Chiar dacă sunt reprezentate la Bruxelles de Regiunea de dezvoltare Centru, în care sunt incluse, europarlamentarul Iuliu Winkler, din partea UDMR, a explicat pentru FP România de ce este nevoie de un birou al secuilor în capitala Europei.
De ce a fost nevoie de o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles? Ce vreţi să obţineţi?
Biroul de la Bruxelles al Ţinutului Secuiesc va avea două direcţii de acţiune. În primul rând, dorinţa este de a prezenta potenţialul Ţării Secuilor pentru investiţii, afaceri şi turism. În acest sens este vorba despre o acţiune de branding – de a face cunoscută o regiune din România şi de a atrage investiţii. A doua direcţie vizează anumite posibilităţi ce vin dinspre Bruxelles. Informaţii nu neapărat venite din instituţiile europene - Consiliul Regiunilor, Parlament, Comisie -, ci din mediul de afaceri european care este reprezentat la Bruxelles. Informaţiile de care dispun punctele de contact ale sindicatelor şi patronatelor în capitala UE pot fi valoroase pentru Consiliile judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş.
Din păcate, Harghita şi Covasna sunt cele mai slab dezvoltate judeţe din România şi sunt printre ultimele dintre cele 270 de regiuni care există în Uniunea Europeană. Această situaţie trebuie schimbată. Nu este vorba despre o reprezentanţă diplomatică, despre autonomie sau politică externă, ci despre promovare economică. Există deja produse secuieşti înregistrate ca marcă la OSIM; de la produse din lemn până la produse alimentare specifice zonei. Înfiinţarea de asociaţii ale producătorilor este în curs pentru a avea un control al calităţii, astfel încât aceste produse să poată fi vândute mai uşor. Contează şi atragerea de investiţii pentru autostrada Braşov-Târgu Mureş.
Regiunile româneşti de dezvoltare au caracter statis
