Bienala a 54-a de arta contemporana, creata in 1893, cea mai veche de acest fel din istoria lumii, isi deschide portile la Venetia. Timp de peste un secol, exponatele "contemporane" ale primelor editii au fost innobilate de patina vremii si au intrat demult in patrimoniul clasic.
Poate, peste un alt secol, exponatele de astazi vor deveni piese de referinta, cumparate cu milioane de dolari, de euro, eventual de yeni, renminbi chinezesti sau chiar de ruble, scrie Le Figaro.
Si in arta este loc de globalizare
Anul acesta, la bienala isi expun arta 87 tari, in tot atatea pavilioane nationale. Spre deosebire de obisnuitele targuri, bienala nu-si propune scopuri comerciale, respectiv totul va fi expus, dar nimic vandut.
Deschisa pentru profesionisti de la 1 iunie, iar pentru marele public de la 4 iunie, bienala se prezinta ca un adevarat templu al artelor plastice moderne, dar si ca o punte intre prezentul nostru si maestrii trecutului, din care nu putini si-au purtat pasii in orasul gondolelor.
Respectand aspiratiile sociale, politice, economice si morale ale epocii in care traim, bienala din acest an poarta amprenta globalizarii, valabila si in arta. Extremul Orient este prezent, iar Arabia Saudita are, pentru prima data in istora bienalelor, propriul ei pavilion.
Acolo, vor atrage atentia surorile Raja si Shadia Alem - cea dintai pictorita, cea de a doua scriitoare. Fara indoiala, este un moment de reflectie cu privire la conditia femeii in lumea musulmana.
Din aceeasi zona, isi face prezenta Israelul, tot cu o femeie, artista plastica Sigalit Landau, personalitate iesita din comun, remarcata prin inventivitatea care face ca orice creatie a ei sa fie "altfel" decat ce s-a creat pana acum.
Prilej de intalniri
Dintre pavilioanele europene, se pare ca va iesi in eviden
