2 iunie 2011 Doamnelor şi domnilor, Vă mulţumesc tuturor că aţi venit astăzi aici. Românii au crezut că americanii aveau să vină în România în timpul întunecatelor zile ale celui de-al Doilea Război Mondial şi după ce Cortina de Fier s-a lăsat peste Europa. Noi, americanii n-am putut să venim atunci, dar, de la căderea comunismului, recuperăm timpul pierdut. Cred că acum suntem parteneri extraordinari şi vom continua să fim şi pe viitor. Suntem împreună, pentru totdeauna. Acest proiect a început acum un an şi jumătate cu o simplă întrebare: "Ce fac americanii în România?" Credeam că va fi simplu să răspundem, dar nu a fost aşa. Ştiam la sosirea mea aici că urma să văd numeroase semne ale activităţii americane, însă călătoriile prin ţară mi-au oferit o apreciere mult mai complexă a amplorii prezenţei americane în România. Am văzut nivelul extraordinar de colaborare şi parteneriat ca pe o mărturie a forţei relaţiei noastre bilaterale. Am văzut numeroasele legături de afaceri, cooperare militară şi proiecte umanitare care unesc laolaltă naţiunile noastre în cursul acţiunii comune pentru a atinge ţelurile împărtăşite ale unei societăţi deschise, o democraţie vibrantă şi respectul pentru drepturile omului. Proiectul hărţii a continuat să se dezvolte pe măsură ce încercam să obţinem mai multe informaţii. Am început prin a consemna prezenţa noastră oficială în România, Ambasada şi Colţurile Americane (American Corners), răspândite în întreaga ţară. I-am rugat apoi pe colegii noştri militari să ne dea date despre proiectele lor de asistenţă umanitară prin care au fost reutilate şcoli şi spitale. Ne-am îndreptat atenţia spre voluntarii din Corpul Păcii, care îşi dăruiesc doi ani din viaţă pentru a veni să locuiască şi să muncească în satele şi oraşele din întreaga Românie. Am căutat companii deţinute şi administrate de americani şi americani de origine română. Am vorbit cu or