Nu orice femeie poate fi o mamă bună. Există diferenţe majore de la o regiune la alta cu privire la modul în care sunt informate femeile în perioada prenatală şi după naştere.
Conform datelor unui studiu realizat de UNICEF, cele mai iresponsabile mame sunt moldovencele şi dobrogencele.
Nivelul de şcolarizare, dar şi mediul din care provin tinerele mame sunt extrem de importante. Studiul arată faptul că există diferenţe foarte mari între femeile de la oraş şi cele de la sate.
În timp ce puţin peste 30% dintre mamele care provin din mediul rural au beneficiat de consiliere şi informare, procentul este de peste 60% în cazul femeilor care trăiesc în oraşe.
În acelaşi timp, mamele foarte tinere, cu vârste între 15 şi 19 ani, nu cunosc suficiente detalii legate despre alăptare sau despre ce trebuie să facă înainte dar şi după naşterea copilului. Astfel, se ajuge la situaţii în care multe dintre viitoarele mămici nu trec nici măcar o dată pragul cabinetului medical, pe toată durata sarcinii. Studiul arată că aproape 60% dintre mame au vorbit despre alăptare cu medicul care le-a îngrijit în timpul sarcinii.
Cele mai multe mame informate în perioada prenatală sunt cele din regiunea Muntenia-Bucureşti, urmate de cele din Banat-Oltenia. Femeile din Moldova-Dobrogea cunosc cele mai puţine date referitoare la sarcină şi implicaţii.
În România, durata medie a alăptării la copiii din segmentul de vârstă 0-6 luni este de trei luni, mult mai mică faţă de media europeană de peste opt luni.
Nu orice femeie poate fi o mamă bună. Există diferenţe majore de la o regiune la alta cu privire la modul în care sunt informate femeile în perioada prenatală şi după naştere.
Conform datelor unui studiu realizat de UNICEF, cele mai iresponsabile mame sunt moldovencele şi dobrogencele.
