Parlamentul grec a adoptat ieri noul pachet de austeritate propus de guvern şi cerut de UE şi FMI pentru eliberarea ultimei tranşe de 12 miliarde de euro. În faţa Parlamentului din Atena s-au înregistrat noi violenţe provocate de anarhişti. Grupările teroriste greceşti nu s-au născut din criza economică, dar s-au hrănit din ea. Agenda lor anti-capitalistă şi anarhistă nu este însă şi anti-imigraţionistă, explică Dimitris Bekiaris, expert grec care a urmărit îndeaproape fenomenul.

Interviu din FP România nr. 22 (mai/ iunie 2011), apărută pe 16 mai.

Este resurgenţa terorismului grecesc un efect al profundei crize economice prin care trece ţara?

Terorismul în Grecia nu este un fenomen al zilelor noastre, ci datează de la răsturnarea dictaturii în 1974. Gruparea teroristă „17 noiembrie” şi-a început operaţiunile în 1975 şi a continuat până în 2002, anul în care a fost dezmembrată. Din 2002 au apărut mai multe grupuri cu caracteristici foarte diferite în privinţa ideologiei şi metodelor. Este un fenomen diacronic şi nu cred că va dispărea vreodată. Măsurile de austeritate de astăzi şi criza financiară amplifică tensiunile sociale, ceea ce-i stimulează pe tineri să se alăture unor grupări precum Conspiraţia celulelor de foc. Până acum, cât priveşte societatea şi populaţia activă, reacţiile la măsurile dure luate de guvern au fost mai degrabă blânde. Totuşi grupurile armate existau înaintea de izbucnirea crizei financiare în Grecia. Din punct de vedere ideologic şi politic, ele se plasau în tabăra anarhiştilor. Ca urmare au un caracter anticapitalist, iar astăzi odată cu efectele negative ale crizei financiare care a lovit din plin Grecia, au motive/pretexte suplimentare pentru a acţiona.

Cât de puternice sunt astăzi organizaţiile radicale greceşti?

În prezent, cele două grupări armate cele mai puternice din Grecia sunt “Conspiraţia Ce