Să compari "soundtrack-ul" vieţii cotidiene de la ţară cu cel din Bucureşti e ca şi cum ai compara muzica lui Chopin cu ultimul album Ramnstein. Sunetele de fundal ale dimineţilor la ţară sunt formate din ciripit de păsări, câini care latră, vreun cocoş trezit cu noaptea-n cap şi cel mult galopul unui cal care trage silitor căruţa.
În Bucureşti, în funcţie de zona în care locuieşti, haosul începe dis de dimineaţă cu zgomotul tramvaielor ce lustruiesc şinele încă de la 5.00 am, sirene de ambulanţă şi apoi claxoane ale întârziaţilor în drum spre birou.
Şi, deşi locuim în Capitală pentru că viaţa la ţară ni s-ar părea poate prea monotonă şi neprofitabilă, din când în când o evadare câmpenească e bine venită. Mai ales dacă putem avea parte de ea în pauza de masă de la lucru, chiar în mijlocul oraşului.
Unul dintre aceste locuri s-a deschis săptămâna aceasta pe Aurel Vlaicu nr 47, într-o casă din spatele Institutului Francez. "Ceai la Vlaicu" nu este deschis la stradă şi nu are nicio siglă la intrare, aşadar aici nu se opresc decât cei care au aflat deja de loc.
Grădina nu e foarte aranjată, special pentru a-şi păstra aspectul natural - ai senzaţia că bunica tocmai a trecut pe acolo şi a rupt nişte iarbă pentru găini. În meniu au o mulţime de ceaiuri, dar şi dulceaţă, şerbet şi prăjituri.
Ar fi fost de preferat ca prăjiturile să fie făcute în casă şi mobilierul din grădină să fie mai confortabil, dar şi cu aceste neajunsuri locul tot merită încercat. Tot recent s-a deschis în zona Unirea un restaurant care promovează mâncarea raw vegan, denumit Casa Raw.z.
Adică totul în meniul restaurantului, care de fapt nu e un meniu propiu-zis, este cules din natură şi servit crud.
Aici poţi degusta salate, pâinici din hrişcă făcute în casă şi sucuri naturale. Trebuie vizitat pentru gustările sănătoase şi proaspete deşi la
