Pescuitul excesiv are efecte tot mai nocive asupra oceanelor, scriu jurnaliştii de la The Guardian, care au realizat o imagine animată pentru a ilustra modul în care au dispărut bancurile de peşti de-a lungul timpului.
Imaginea ilustrează evoluţia biomasei de peşte din nordul Oceanului Atlantic din 1900 şi până în 2000. Graficul include mai multe specii de peşti printre care tonul roşu, codul, eglefinul, merluciul, heringul, macroul, somonul, păstrăvii de mare sau sturionii. Unele dintre speciile la care se face referire sunt foarte vulnerabile sau chiar pe cale de dispariţie.
Sursă foto: The Guardian
Jurnaliştii americani amintesc de cartea unui biolog marin, Callum Roberts, care atrăgea atenţia în lucrarea sa "Istoria nenaturală a mării" asupra unui fenomen pe care el l-a numit "deplasarea liniilor de bază ale mediului". Ideea cercetătorului este că fiecare generaţie consideră ca normal şi "natural" mediul pe care şi-l aminteşte din prima perioadă de viaţă.
Prin urmare, politicile din domeniul pescuitului şi al activismului de mediu se vor orienta spre readucerea oceanelor la starea pe care o cred ei normală, cu toate că exploatarea a început cu mult înaintea acestui moment, iar măsurile ar trebui să ţină cont de acest aspect.
Graficele au fost prezentate cu ocazia Săptămânii Europene dedicată protejării faunei marine care va începe pe 4 iunie.
Pescuitul excesiv are efecte tot mai nocive asupra oceanelor, scriu jurnaliştii de la The Guardian, care au realizat o imagine animată pentru a ilustra modul în care au dispărut bancurile de peşti de-a lungul timpului.
Imaginea ilustrează evoluţia biomasei de peşte din nordul Oceanului Atlantic din 1900 şi până în 2000. Graficul include mai multe specii de peşti printre care tonul roşu, codul, eglefinul, merluciul, heringul, macroul, somonul, păstrăvii de mare sau sturionii. Unel