În cei patru anii petrecuţi în temniţele comuniste din România, Octav Bjoza a trecut prin cele mai cumplite chinuri. A fost bătut zilnic, legat cu lanţuri şi înfometat, însă cel mai de preţ lucru pe care l-a pierdut din cauza regimului comunist nu a fost libertatea sau tinereţea ci pe unicul său fiu.

Coşmarul provocat de regimul comunist nu s-a încheiat o dată cu eliberarea sa din 1962 pentru că Securitatea a continuat să îl persecute şi a reuşit să îi transforme viaţa într-un adevărat calvar. A fost etichetat ca fiind un "duşman al noii ordini sociale" şi era suspectat că plănuieşte să fugă din ţară. "Am zeci de note informative în care se dădeau ordine ca informatori să pătrundă în imediata mea intimitate pentru a afla ce gândesc şi ce pun la cale. Eram acuzat că vreau să fug din ţară ceea ce nu era adevărat", povesteşte fostul deţinut politic.

Însă el spune că nu a avut niciodată intenţia de a fugi din România pentru că aşa fusese educat în temniţă: să nu îşi părăsească ţara şi să aibă întotdeauna "picioarele bine înfipte în pământul românesc".

VEZI INTERVIUL CU OCTAVIAN BJOZA (VIDEO)

Un fiu, jertfă pentru comunişti

Singurul moment fericit care a urmat terorii din închisoare a fost căsătoria cu prietena lui, Carmen care îl aşteptase să iasă din închisoare. La şase luni de la eliberare, Octav Bjoza şi prietena sa s-au căsătorit, deşi rudele fetei erau împotriva acestei nunţi. "Vă daţi seama, să îţi dai fiica după unul cu tinichea după gât şi nici o meserie era un act de mare curaj, dar părinţii ei au fost de acord, restul rudelor nu. Părinţii au fost de acord pentru că şi tatăl ei a fost deţinut politic", spune Bjoza.

Fostul deţinut politic a avut un singur copil, un băiat care visa încă de mic să ajungă ofiţer de marină. Fiul său, Mircea a reuşit să intre la Liceul de Marină din Constanţa, dar după trei luni a fost exmatriculat