În fruntea clasamentului celor mai faimoşi savanţi din ultimele două secole se află Bertrand Russell (1872–1970), cu 1.500 mD, la o distanţă astrală de Robert Koch (1843–1910), care, cu 185 mD, se află totuşi pe locul 18. Un laureat Nobel pentru Medicină (1905) cum n-au fost mulţi, deoarece, copleşit de onoruri, a rămas mereu acelaşi om modest, care prin muncă şi geniu a adus un serviciu imens medicinii, umanităţii. Admiratorilor le răspundea simplu: „Am muncit cât am putut... (...)

În fruntea clasamentului celor mai faimoşi savanţi din ultimele două secole se află Bertrand Russell (1872–1970), cu 1.500 mD, la o distanţă astrală de Robert Koch (1843–1910), care, cu 185 mD, se află totuşi pe locul 18. Un laureat Nobel pentru Medicină (1905) cum n-au fost mulţi, deoarece, copleşit de onoruri, a rămas mereu acelaşi om modest, care prin muncă şi geniu a adus un serviciu imens medicinii, umanităţii. Admiratorilor le răspundea simplu: „Am muncit cât am putut... Dacă succesul meu a fost mai mare decât al altora, cauza e că în peregrinările mele pe tărâmul medicinii, am umblat prin locuri unde aurul zăcea încă pe drum. Şi acesta nu e un merit prea mare“ (cit. din Vânătorii de microbi, Edit. Tineretului, Bucureşti, 1969, de Paul de Kruif – 1890–1971, locu Publicitate l 100 cu 51 mD). Nu l-am menţionat pe Robert Koch pentru contestarea contelui Russell, inutilă dacă mă refer la cei 1.500 mD pe care i-a obţinut la computer, fără nicio intervenţie exterioară. Cel mult m-am gândit la viaţa extrem de agitată, plină de polemici, conflicte şi perioade de închisoare a celui denumit din această cauză un Voltaire englez (într-o sursă autorizată: Wikipedia franceză). Pe când Robert Koch a dus o viaţă grea, plină de eforturi imense, dar cu evenimente petrecute doar în laborator. Abia în 1880 se mută la Berlin, la invitaţia guvernului, în calitate de consilier a