Băncile din Grecia, Irlanda și chiar Portugalia și Italia se tranzacționează la bursă la prețuri foarte mici, de 0,2 – 0,3 față de valoarea contabilă a activelor (Price-to-book). Cu alte cuvinte, investitorii recunosc că 70-80% din capitalul acționarilor va fi pierdut, conform unei analize efectuate de Saxo Bank.

Cele mai slab cotate, în prezent, sunt Banco Popolare, UBI Banca, Piraeus Bank și Dexia, bănci care au și cele mai mari riscuri de neplată. Iar în ultimele două săptămâni, lucrurile au mers din rău în mai rău pentru aceste bănci din ţările PIIGS şi o preluare integrală de către statele respective nu este exclusă.

Într-o analiză recentă „Care dintre băncile europene vor avea de suferit de data aceasta?”, analiștii Saxo Bank au subliniat faptul că „vulnerabilitatea ţărilor non-PIIGS la un colaps grecesc, chiar şi în condiţiile unei restructurări voluntare a datoriei suverane, ar putea fi semnificativă pentru unele dintre aceste bănci”.

Pornind de la faptul că acceptarea de către creditori a unor noi împrumuturi pentru Grecia înseamnă că condițiile de rambursare sunt acceptabile, absența Fondului Monetar Internațional dintre cei care creditează Grecia poate însemna că instituția consideră statul elen ca fiind în stare de insolvență. Evident, este doar o presupunere, mai ales în cazul în care Uniunea Europeană va stabili un plan de ajutorare a Greciei FMI va fi parte a acordului. Dar aceasta nu împiedică instituțiile internaționale de finanțare să nu ia în seamă acțiunile FMI.

Planul actual de a salva Grecia sau cel puţin de a administra refinanţarea în valoare de 60-70 de miliarde euro până la sfârşitul anului 2013 constă într-un mix între eforturile de privatizare greceşti, acţiunile de a stimula investitorii privaţi să prelungească scadenţa obligaţiunilor restante, creditele suplimentare de la Banca Centrală Europeană şi implicarea