Propunerile formulate de preşedintele Traian Băsescu pentru schimbarea Constituţiei ar întări regimul prezidenţial în România şi ar avea un impact major asupra funcţionării economiei.
♦ Una dintre cele mai de impact măsuri ar fi eliminarea din textul Constituţiei în vigoare a sintagmei potrivit căreia "averea dobândită se prezumă a fi licită". La adăpostul acestei prevederi au fost situaţii în care justiţia nu a putut pedepsi abuzuri, cazuri în care foşti miniştri sau înalţi funcţionari ai statului nu au putut justifica averi de milioane de euro.
♦ Un alt punct care stârneşte controverse este articolul din proiect care susţine că puterea judecătorească poate să-şi exercite controlul asupra actelor administrative ale autorităţilor, cu excepţia, între altele, a acelora care privesc "politicile fiscale ale Guvernului".
Este o măsură cu claritate ţintită spre ceea ce se întâmplă astăzi când Guvernul trebuie să plătească zeci de milioane de lei în urma proceselor câştigate în instanţe de profesori sau alţi funcţionari, dar ea limitează, spun specialiştii, dreptul cetăţenilor de a se adresa justiţiei. Profesorul de ştiinţe politice Cristian Pârvulescu afirmă chiar că o astfel de măsură înseamnă, pur şi simplu, încălcarea dreptului cetăţeanului de a se apăra de abuzurile, inclusiv financiare, ale statului.
♦ Alte măsuri înscrise în proiectul de modificare a Constituţiei derivă din condiţia României de membru al UE şi din ultimele decizii ale Consiliului European referitoare la controlul financiar. Astfel, bugetul de stat ar urma să aibă Ok-ul Bruxelles-ului înainte de a fi pus în practică, deficitul bugetar ar urma să fie limitat prin Constituţie la 3% din PIB, iar datoria publică la 60% din PIB - acestea sunt, de altfel, două din criteriile de la Maastricht puse membrilor eurozonei. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România Ionuţ Dumitru crede
