Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat legală confiscarea extinsă în cazul averilor care nu pot fi justificate. Banii şi bunurile ar putea fi sechestrate şi de la rudele de gradul I. Sursa: EVZ

Eliminarea sintagmei "averea se prezumă a fi licită" din proiectul noii Constituţii era o obligaţie pe care România ar fi trebuit să o îndeplinească încă din 2007, potrivit Deciziei-cadru nr. 212/2006, a Consiliului Uniunii Europene. Adoptarea noii Constituţii sub această formă ar permite – precizează experţi din cadrul Societăţii Academice Române (SAR) – deschiderea dezbaterilor în privinţa confiscării extinse a averii. Aceasta presupune confiscarea averii şi în lipsa probării comiterii unei infracţiuni, dacă se dovedeşte, totuşi, discrepanţa dintre veniturile legal obţinute şi declarate de către o persoană şi averea sa reală. O altă formă a confiscării extinse este cea de la terţi, de regulă rude de gradul I, atunci când se dovedeşte că făptuitorul a transferat, pur şi simplu, banii sau proprietăţile dobândite nelegal pe numele unui apropiat, de regulă soţie, mamă sau copii.

Discuţii vizând confiscarea extinsă se poartă la nivelul Uniunii Europene încă din 1999, în vederea corelării legislaţiei, iar Decizia-cadru nr. 212/2006 a fost un rezultat al acestor negocieri, demarate la solicitarea Regatului Danemarcei şi avizate de Parlamentul European. Mai mult, până şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat asupra legalităţii confiscării extinse.

S-a mai încercat şi prin noul Cod Penal

Expertul anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române (SAR), Laura Ştefan, precizează că România este ultima ţară din Europa care nu şi-a armonizat legislaţia referitoare la confiscarea extinsă, deşi termenul limită era anul 2007.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a atras, la rându-i,