Cam de vreo doi ani de zile se tot vorbeşte de o viitoare criză alimentară. A lumii, nu a României, căci ţara noastră s-a cam lins pe buze de bunătăţile sale de cel puţin de un deceniu şi jumătate. Deci vine o criză a apei, a produselor alimentare şi a energiei verzi. Cine le are se ridică repede în vârful unui clasament al ţărilor norocoase. Ei bine, România nu prea are de nici unele. Nu vă pripiţi. Parcurile eoliene au fost şi vor mai fi plantate în România, dar energia produsă nu ne aparţine.

Ce ştiţi despre o politică naţională de relansare a străvechii îndeletniciri a ţăranului român? Adică despre cultivarea pământului. Şi despre prelucrarea roadelor acestuia într-o industrie alimentară care să contribuie inclusiv la scoaterea României din criză. În afara lăudăroşeniei de bade afumat că ţara noastră ar putea hrăni peste 80 de milioane de oameni aţi mai auzit ceva? Strategia naţională pentru educaţie, strategia naţională pentru reconversia forţei de muncă, strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen, strategia modernizării sistemului de sănătate, toate sunt strategii minunate pe care le "aplică" scribălăii Guvernului, ai Preşedinţiei sau ai Parlamentului. Şi din care nu rezultă decât o intensificare a haosului. Dar despre o strategie naţională de produs ceva pe milioanle de hectare rămase nelucrate aţi auzit ceva? Marele expert în producţia de cânepă (o producţie înmormântaă şi ea de comunism şi de tranziţie!), adică ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ştie un singur lucru, totdeauna greşit. Că preţurile nu vor creşte! Parcă ar fi un soi de patefon al Cotrocenilor pornit numai şi numai ca să calmeze lumea când aceasta se sperie de preţul zburdalnic al cartofului.

Are cineva un plan de readucere a României între marii producători europeni de grâne, carne, fructe şi brânzeturi? Mă refer la Guvern sau la vorbăreţul nostru preşedinte. Toată