Un fost inginer constructor, prezent încă din anii ’60 în portul Constanţa, face radiografia istorică a zonei şi a şpăgilor semnalate, recent, de arestările făcute de poliţişti.
Are 75 de ani şi din 1960 munceşte în port. A fost şef al secţiei Căi Navigabile din cadrul Direcţiei Navigaţie Maritimă Constanţa. Este, practic, părintele noului Port Constanţa, dezvoltat în prelungirea celui început de Saligny în 1896.
"Evenimentul zilei" continuă seria de articole despre "Portul Şpăgii", începută ieri, cu mărturia unuia dintre cei mai vechi ingineri care au lucrat printre vapoarele ancorate la Constanţa. Un om care a văzut şi auzit multe în anii petrecuţi aici.
Îl cheamă Petre Covacef şi e dobrogean pursânge. De fapt, e cam bulgar de fel, că un strămoş de-al său a fost preot la Kustendge, aşa cum numeau turcii, stăpâni peste Dobrogea la mijlocul secolului trecut, oraşul Constanţa, urmaşul direct al anticului Tomis: "Numele meu se traduce prin "Potcovaru" şi stăbunicu’ a fost membru în Guvernul provizoriu al Bulgariei, la 1877".
"Am fost omu’ cu stabilopozii", se laudă domnul Covacef, care se recomadă, pe dosul cărţii de vizită cu porecla: "Nea Petrică Stabilopod". "Nu recunosc administraţia ctuală, începând cu 2005 încoace! Atunci a plecat Gică Moldoveanu, ultimul director adevărat al portului care i-a moştenit pe nea Vasile Pistolea şi pe Nicolae Bătrânu! Ăştia sunt venetici, cum a fost şi Mironescu!", se revoltă inginerul constructor. Cam are dreptate ţinând cont că în ultimi şase ani portul a avut patru şefi.
S-au furat şi stabilopozii
Până să se şcolească în construcţii, nea Petrică Stabilopod a fost căpitan de geniu şi şef peste toate cazematele de pe litoral. "Sunt cel care a lucrat de la început până la terminarea "poligoanelor de tragere" ale betoanelor pentru stabilopozi", se umflă în pene ingin
