Când a modificat Legea 67/2004, adoptând prevederea potrivit căreia primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin, majoritatea deputaţilor nu a urmărit nici instaurarea dictaturii creionate cel puţin neinspirat de către comentatorii Stelian Tănase şi Ion M. Ioniţă în ultimele lor editoriale, nici introducerea unei salutare măsuri de economisire a resurselor bugetare, aşa cum este enunţat în expunerea de motive de o calitate îndoielnică, adiacentă proiectului supus marţi votului în plen.

Măsura în sine nu justifică, aşadar, nici excesele isterice pe marginea unui hău închipuit, nici euforia exagerată în faţa unei ipotetice realizări juridice excepţionale. Sub aspect teoretic, este doar o restrângere a posibilităţilor de manevră ale candidaţilor şi, în acelaşi timp, un furnizor însemnat de deficit de legitimitate pentru viitorii edili. Sub aspect politic, nu este decât o decizie pragmatică. Explicaţii:

Noua modalitate de selecţie a primarilor va recrea, fără îndoială, premisele competiţiei electorale la nivel local. Nu vom avea - aşa cum fals sugerează criticii iraţionali ai acestei legi - aleşi cu doar 15-20% din voturile valabile exprimate decât în cazuri izolate, nerelevante. Este de aşteptat, mai degrabă, ca opţiunile la urne să se reorienteze forţat înspre candidaţii cu şanse, să ocolească într-o şi mai mare măsură outsiderii. Vor fi avantajaţi, aşadar, în primul rând, edilii în funcţie şi, eventual, doar concurenţii relevanţi. Va creşte, din nefericire, vulnerabilitatea corpului cetăţenilor cu drept de vot la efectele pomenilor electorale. Există, în acest context, riscul ca cel dintâi clasat să nu fie, de fapt, pe locul întâi în preferinţele totalităţii alegătorilor. Pe alocuri, vor exista motive suplimentare, chiar îndreptăţite, ca victoria lui să fie pusă sub semnul îndoielii, să fie contestată. Să ne gândim că, dacă în 2008 ar fi func