Cartea feţelor

de Alexandru-Brăduţ Ulmanu, Editura Humanitas

Subtitlul cărţii lui Brăduţ este Revoluţia Facebook în spaţiul social. Cei care se aşteaptă să afle secrete despre această revoluţie nu le vor avea în carte. Cei care nu ştiu cum a apărut Facebook şi intenţionează să afle asta într-un stil diferit de cel sec din Wikipedia vor avea ce citi. Cercetătorii şi studenţii vor fi fericiţi să mai aibă o carte în bibliografiile pentru lucrările de la facultate. Şi enumerarea poate continua…

Sunt multe categorii de public care pot lua câte ceva din această carte, care vor găsi capitole folositoare. Jurnaliştii vor fi captaţi de un stil fluid, deloc plictisitor, vor fi fascinaţi de studiile de caz pe care le oferă autorul şi vor descoperi unele mărturisiri în premieră ale unor utilizatori români pe care Facebook i-a ajutat în diverse activităţi.

Cartea lui Ulmanu are trei secţiuni, în afară de introducere:

I. Social media, o (r)evoluţie

II. Relaţii, conexiuni, influenţă

III. Schimbările spaţiului public în era social media. Mecanisme de succes

Brăduţ nu are o abordare cronologică a fenomenului Facebook, el face apel la istorie de câte ori este nevoie pentru a explica unele lucruri. De altfel, el păstrează această abordare şi atunci când trebuie să explice anumite noţiuni tehnice, asemănări şi deosebiri dintre diverse instrumente on line, modul în care reţelele sociale pot ajuta în multiple domenii de activitate.

De aceea, „Cartea feţelor“ poate părea stufoasă şi aceasta a fost prima observaţie pe care i-am făcut-o autorului după ce am citit cartea înainte de a intra la tipar. Nu este un reproş, deoarece Brăduţ explică frumos şi nu te obligă să-i citeşti explicaţiile dacă eşti familiar cu domeniul. El face acest lucru poate dintr-un anumit spirit didactic, dobândit în mulţii ani de predare la FJSC.

Volumul e