Neoficial, în România, există 72.000 de bolnavi de Parkinson. Mai exact, tot atâtea persoane care, zi de zi, luptă cu neputinţa de a-şi controla mişcările corpului şi de a face, fără eforturi suplimentare, lucruri banale pentru un om sănătos.

Maladia Parkinson este cauzată de distrugerea neuronilor care produc dopamină, o substanţă ce facilitează transmiterea impulsurilor nervoase pe baza cărora avem capacitatea de a ne controla mişcările. De obicei, această afecţiune este asociată în mod eronat cu tremorul, însă lista manifestărilor caracteristice bolii este foarte lungă. Lentoarea în mişcare (mai ales atunci când bolnavul se ridică de pe scaun), instabilitatea posturală (dificultatea de a te deplasa şi de a-ţi menţine echilibrul), crampele musculare şi depresia sunt doar câteva dintre ele. „Severitatea simptomelor de Parkinson variază de la un bolnav la altul şi sunt condiţionate de stadiul în care se află boala. În cazul unor pacienţi, simptomele pot apărea în primele faze ale bolii, în cazul altora, în stadii tardive", explică dr. Bogdan Popescu, medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Diagnosticul este greu de stabilit

În ciuda semnelor evidente, medicii atenţionează că diagnosticul de Parkinson este foarte greu de stabilit, fiindcă cele mai multe simptome sunt comune cu ale altor boli. Printre ele se numără parkinsonismul atipic, boala Wilson, accidentele vasculare etc. Domnul Dan Raican, preşedintele Asociaţiei Antiparkinson, a trecut prin calvarul diagnosticelor greşite. „În anul 1999, am început să am tulburări de mers şi de postură, iar partea stângă a corpului îmi amorţea. Diagnosticul iniţial a fost de tetrapareză spastică. Ulterior, am primit diagnosticul de sindrom piramidal stâng sechelar pe fond vascular. Din păcate, şi acest diagnostic s-a dovedit greşit", povesteşte domnul Dan Raican prin câte a trecu