Bibliografia istoricului şi criticului literar, eseistului, poetului şi memorialistului Virgil Ierunca (1920 -2006) este imensă, deosebit de valoroasă şi, de aceea, se impune a fi cercetată, sistematizată, adnotată şi publicată în câteva tomuri, ce vor demonstra dimensiunea şi profilul unui autentic intelectual a cărui voce, timp de o jumătate de secol, s-a impus în alt spaţiu cultural.

Publicistica sa literară şi nonliterară se cuvine a fi investigată şi publicată în întregime întrucât, pentru cei mai mulţi dintre contemporanii săi, este complet necunoscută.

Virgil Ierunca a fost şi un excepţional epistolier, autor al câtorva mii de epistole, trimise familiei, prietenilor şi scriitorilor din ţară, din Europa şi din alte părţi ale lumii, şi în care se găsesc, întotdeauna, preţioase informaţii de istorie literară, culturală, socială şi politică.

Revelatoare sunt epistolele trimise lui Mircea Eliade, Constantin Virgil Gheorghiu, Geo Dumitrescu, Alexandru Busuioceanu, Emil Turdeanu, Emil Cioran, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, Horia Stamatu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Mihai Fărcăşanu, Mircea Popescu, Perpessicius, Ioan Petru Culianu, Dumitru Micu, Marin Sorescu, N. Steinhardt, Vasile Spiridonică, Marin Bucur, Nicolae Florescu şi multor altora.

Important pentru istoria literară este faptul că aceste misive nu s-au rătăcit sau pierdut şi că, într-o zi, vor fi adunate, adnotate şi publicate în câteva corpusuri de documente, atât de necesare pentru elucidarea unor momente din evoluţia literaturii contemporane.

Restituim, aici, pentru întâia oară, epistolele trimise lui Perpessicius, poetei Victoria Ana Tăuşan (n. 1937) şi istoricului literar Marin Bucur (1929-1994), pentru care Virgil Ierunca a manifestat o preţuire specială, atât pentru opera lor, cât şi pentru atitudinea pe care au avut-o faţă de regimul abuziv şi totalitar de