În postfaţa volumului de povestiri Collected Stories, apărut în 2001 şi tradus în premieră şi în România la Editura Polirom anul trecut, Saul Bellow îşi expunea limpede crezul literar cu privire la cum ar trebui să se scrie proză:

„Un înţelept japonez al cărui nume îmi scapă le-a spus discipolilor lui: – Scrieţi cât mai scurt. Sydney Smith, pastor englez şi om de spirit din secolul trecut, recomanda şi el concizia: – Explicaţi pe scurt, ce Dumnezeu! La fel, domnişoara Ferguson, o fată bătrână plină de viaţă, care mi-a fost profesoară de compoziţie la Chicago acum vreo 60 de ani, dansa în faţa clasei, bătea din palme şi intona (pe o melodie împrumutată din corul Aleluia! al lui Händel): La o-biect!” Domnişoara Ferguson nu accepta redundanţa, prolixitatea, perifrazele sau stilul bombastic. Ne învăţa să ne limităm la ceea ce era necesar şi să evităm superfluul. Ei bine, am ţinut sau nu cont de avertismentele ei, i-am urmat oare sfatul?” Cartea de faţă este o ilustrare perfectă a acestui crez. Povestirile antologate, treisprezece la număr, sunt tot atâtea exerciţii de ascetism narativ ale unui scriitor care se vede că se simte mai în largul lui pe spaţii mari, pe teritoriul vast al romanului, dar care, cu răbdare şi migală, asemenea unui sculptor talentat, dă la o parte orice formă de balast şi scoate la iveală mici capodopere.

Temele abordate de Saul Bellow în povestirile de faţă vor fi cu uşurinţă recunoscute de cititorii pasionaţi ai romanelor lui. Marea Depresie americană (care constituie un soi de imagine de fundal, estompată, dar totuşi lesne de intuit, pentru numeroase povestiri), Holocaustul (discutat făţiş chiar în nuvela care dă titlul volumului – Filiera Bellarosa), problema traumelor personale şi a frustrărilor care, neînfruntate direct, continuă să distrugă vieţi (Clara Velde din Furtul şi al său inel de smarald care-i aminteşte de o d